E sărbătoare în jurul meu,
Sunt mese întinse şi refren
De colindă;
N-am fost aici de la-nceput
Dar, mi se pare,
Te-am văzut în oglindă.
Sunt flăcări mii în preajma mea,
În mine, însă, inima e de gheaţă,
Nici n-am curaj să te-ntâlnesc,
Oare-am să pot să-ţi mai şoptesc faţă în faţă?…

Dacă vrei, azi, de ziua Ta,
Poţi să ai, iar, inima mea,
N-a rămas prea mult, prea mult din ea,
Dar e singurul cadou ce Ţi-l pot da…

Cum am ajuns aici nu ştiu;
Mi-e sufletul aşa de pustiu
Dintr-o dată…am rătăcit pe nicăieri
Şi-am strâns atâtea lungi tăceri fără plată;
De ani în şir, când a, plecat,
În sufletul meu îngheţat încă ninge…
Mă ascund din nou în lumea mea,
Dar simt uşor cum mâna Ta mă atinge.

Tată am păcătuit împotriva cerului şi împotriva Ta;
Nu mai sunt vrednic să mă chemi fiul Tău!…